Florin Cîțu, nemulțumit că Guvernul nu a prevăzut 7% din PIB pentru investiții în proiectul de buget pe 2022. „Nu e un moft!”. Argumentele președintelui PNL

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Florin Cîțu, și-a exprimat, luni, nemulțumirea că în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 nu a fost respectat pragul de 7% din PIB pentru investiții, așa cum spune că s-a negociat în coaliția de guvernare, realizată prin compromisul liberalilor, pentru a putea susține pachetul social.

Florin Cîțu a făcut declarațiile înainte de debutul ședinței Executivului, în care a fost aprobat proiectul, după ce a primit, în mod neuzual, avizul individual al membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și nu a forului ca întreg. Proiectul merge în Parlament, unde Florin Cîțu a spus că îl așteaptă pe premierul Nicolae Ciucă să explice cum s-a ajuns la această situație. „O să vedem dacă și acesta este un compromis care o să fie acceptat, ca să mergem mai departe. Repet, nu este un moft această cifră de 7%, a fost negociată în programul de guvernare”, a spus liderul PNL și președinte al camerei superioare a Legislativului.

Cum s-a ajuns la pragul de 7%

Florin Cîțu a explicat, luni, înaintea ședinței de Guvern în care s-a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 că pragul de 7% pentri investiții, convenit în coaliție și inclus în programul de guvernare, nu a fost respectat, ceea ce pune în pericol capacitatea de a acoperi cheltuielile pe care le presupune pachetul social.

„Când s-a negociat această coaliție de guvernare, pachetul social propus de PSD a fost acceptat doar cu condiția ca 7% din PIB să se ducă către investiții. Aici, nu este doar o ambiție a Partidului Național Liberal de a avea 7% din PIB la investiții, este singurul mod prin care poți susține acel pachet social. Doar dacă investești. Și am arătat, atunci când investești, poți să ai resurse să plătești și să ai și salarii și pensii mai mari. Fără aceste resurse alocate către investiții, pachetul social nu are sustenabilitate pe termen lung și creează dezechilibre macro puternice pe termen lung”, a spus liderul liberal.

Conform proiectului propus de Ministerul Finanțelor și aprobat în Guvern, bugetul de stat pe 2022 s-a stabilit la venituri de 216,473.2 miliarde lei, iar la cheltuieli, de 493,215.3 miliarde lei, credite de angajament, și de 301,758.4 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285.2 miliarde lei.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,61 %, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, prevăzută pentru anul 2022.

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox. 88,4 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,71% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la 8,11% din PIB.

„Am discutat cu premierul, discuția a fost cu premierul. I-am spus că am făcut un compromis, PNL a făcut un compromis, pentru a face o guvernare cu PSD, știți foarte bine că este un compromis. În acest moment, nu știu dacă se mai poate face ceva. Va trebui să discutăm în Partidul Național Liberal ce înseamnă acest lucru. Eu doar trag un semnal de alarmă, atunci când introduci un pachet social care are un impact social de 13 miliarde de lei, fără să aloci resurse în investiții, o să ai probleme cu sustenabilitatea proiectului pe termen lung”, a spus președintele liberal.

„Am depus programul de guvernare al coaliţiei. El se bazează pe principiile de rezilienţă, stabilitate, transparenţă, echitate şi eficienţă. El are în centru cetăţeanul român şi în acest sens vor fi luate următoarele măsuri principale. E pentru prima oară când sumele alocate pentru investiţii vor fi în procentul de 7% din PIB”, declara Nicolae Ciucă la depunerea programului de guvernare.

Bugetul poate trece și prin asumarea răspunderii Guvernului

Florin Cîțu a spus astfel că îl așteaptă pe premier să dea explicații asupra bugetului când se întoarce din vizita de lucru la Bruxelles, care are loc luni și marți.

„Va trebui să vină și să explice bugetul, după ce se întoarce, în grupurile parlamentare ale PNL. Dar o să avem o discuție în PNL. Din punctul meu de vedere, sunt foarte multe lucruri pe care PNL sau compromisuri pe care le-a făcut PNL, o să vedem dacă și acesta este un compromis care o să fie acceptat, ca să mergem mai departe. Repet, nu este un moft această cifră de 7%. A fost negociată în programul de guvernare și este nevoie de aceste investiții, tocmai, pentru a susține creșterea de pensii și salarii, și alte lucruri care au fost alocate pe partea socială. Fără aceste investiții nu o să fie sustenabil pe termen lung și doar ne mințim singuri că putem să facem aceste creșteri”, a spus fostul premier și ministru de Finanțe liberal.

Întrebat dacă aleșii vor depune amenamente, Florin Cîțu a spus că acest pas se va decide în partid. „Este o discuție în coaliție, să nu se depună amendamente. Vom dedea, repet, decizia în Partidul Național Liberal. Pentru a avea un buget cât mai rapid, este bine să nu avem aceste amendamente dar, în același timp, Partidul Național crede, și am intrat în această coaliție, tocmai pentru a respecta principiile de dreapta, principiile care au dezvoltat România în ultimii doi ani de zile, principiile în care am investit. De aceea, vom vedea dacă aceasta va fi o soluție. Eu nu cred, dacă până la urmă se decide să nu fie amendamente, vom merge mai departe”, a spus liderul PNL.

„Am avut o singură condiție, să fie respectat programul de guvernare. Așa cum a fost respectat programul de guvernare pentru pachetul social, trebuie respectat programul de guvernare pentru Partidul Național Liberal”, a spus Florin Cîțu.

Întrebat dacă, în aceste condiții, este posibil să avem acest buget pe 2022, adoptat înainte de Crăciun sau este posibil să avem o sesiune în Ianuarie, președintele PNL a răspuns:  „Dacă premierul poate să-și asume acest buget, să meargă mai departe cu el, o poate face și prin asumarea răspunderii. Bine, este decizia Curții care spune că nu se poate, dar premierul vine și își asumă, bineînțeles că vom vedea”.

„Doar partea liberală nu a fost respectată în proiectul de buget”

Întrebat dacă ar fi de acord cu varianta propusă de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, în care se va ajunge la 7% din PIB pentru investiţii la rectificare, Cîţu a afirmat că acest lucru este posibil dacă şi pensiile şi salariile vor creşte tot la rectificare.

„Haideţi să facem aşa, creştem şi pensiile şi salariile la rectificare şi mergem în contrapartidă, putem să facem la rectificare mai multe lucruri”, a spus Florin Cîţu.

Potrivit lui Florin Cîțu, dacă se ajunge la vot, parlamentarii PNL sunt așteptați să voteze în conformitate cu decizia partidului, nu cum cred de cuviință.

„Avem nevoie de buget, am făcut compromisul de a fi în această guvernare, vedem cum se poate remedia acest lucru dar, eu repet, este complicat. Pe hârtii poți să spui multe, am văzut că investițiile cresc în 2023. Este bizar, cum doi ani la rând am putut să avem investiții și să le creștem în fiecare an și dintr-o dată, avem această guvernare, lucrurile se schimbă și nu mai sunt bani pentru investiții. (…) Am vrut doar să fie respectat programul de guvernare, este singurul criteriu pe care l-am cerut de la acest buget, mai mult de atât nici nu putem să oferim. Din păcate, doar partea liberală nu a fost respectată în proiectul de buget”, a conchis Florin Cîțu.

Argumentele ministrului Finanțelor

Întrebat, în briefingul de la finalul ședinței Executivului, de ce a rămas la 6,71% din PIB pentru investiții în loc de 7%, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a amintit prima sa conferință în această calitate, pentru prezentatarea celei de-a doua rectificări bugetară, din 26 noiembrie.

„Evident, rectificarea de azi ne arată niște carențe structurale privind modul în care proiecțiile bugetare se fac în România, pentru că ajungem în ultima lună a anulul să trebuiască să alocăm suplimentări pentru banii de pensii, de salarii, dar, cel mai trist, din perspectivă guvernamentală, este că trebuie să luăm bani, de la proiectele cu finanțare europeană, de la investiții, din motivul simplu: nu pentru că trebuie să iei bani de undeva, ci pentru că acele investiții au fost doar trecute scriptic într-un buget. E o lecție pe care o învăț rapid și eu, dar și Guvernul, pe care nu trebuie să o repetăm în anul 2022”, a spus noul ministru în briefigul de după preluarea mandatului.

„Am mers pe ceea ce înseamnă finanțarea de investiții care se vor și face, realiza. Mi-am dorit, exact din prima zi a mandatului, când am avut rectificarea, cred că a fost prima întâlnire cu dumneavoastră, să nu mai avem de luat bani alocați pentru investiții. Drept pentru care, în acest moment, 6,71% din PIB, respectiv, o sumă cu 20 de miliarde de lei mai mare decât în 2021, este ceea ce suntem siguri că se cheltuie. Evident, nu am renunțat la acel obiectiv de 7%. De altfel, vedeți că în strategia pentru anii următori, acest procent, în 2023, va fi cu siguranță depășit. În programul de guvernare nu este prevăzut neapărat anul 2022, dar, așa cum am avut și în rectificarea din anul 2021, când ponderea investițiilor a crescut de la 5,5% din PIB la 5,9% din PIB, exact acea strategie vrem să o aplicăm. De ce? Pentru ca banii care sunt alocați investițiilor să se și cheltuie, iar investițiile să fie efectiv realizate”, a declarat Adrian Câciu, luni.